A fost Apostolul Pavel căsătorit?
Studiul Nr. 3/10
Pentru a face fără efect Cuvântul lui Dumnezeu și a
propaga "doctrine de demoni" în poporului Său (1ª Tim 4:1), adepții
"noii lumini" cu privire la hirotonisirea femeilor, argumentează ca
Apostolul Pavel nu era căsătorit și deci, nu avea cunoștințele necesare pentru
a da sfaturi legate de căsătorie (sau celor căsătoriți).
A fost sau nu căsătorit, Apostolul neamurilor?
Adevărul este că nu avem nici un document oficial care să
confirme sau să infirme starea civilă a marelui Apostol.
Însă, făcând unele conexiuni între texte biblice,
tradiția ebraică și declarații ale Spiritului de Profeție, putem scoate
concluzii foarte pertinente.
Mă explic:
Afirmând că el s-a făcut eunuc pentru cauza lui Hristos
(adică, acum era burlac, fără soție), sau că avea acest dar (de a se face
eunuc), Apostolul Pavel spune în 1ª Corinteni 7:7, "Fiindcă aş dori ca
toţi oamenii să fie întocmai ca mine. Însă fiecare are propriul lui dar de la
Dumnezeu, unul într-un fel, şi altul altfel."
Pavel se referea aici la spusele Domnului Isus din Matei
19:10-12, "Discipolii Lui îi spun: Dacă astfel stau lucrurile cu omul şi
soţia, nu este bine a se căsători. Dar El le-a spus: Nu toţi oamenii primesc
aceste spuse, ci numai cei cărora le este dat. Fiindcă sunt eunuci care au fost
născuţi aşa din pântecele mamei; şi sunt eunuci care au fost făcuţi eunuci de
către oameni; şi sunt eunuci care ei înşişi s-au făcut eunuci din cauza
Împărăției Cerului. Cine este în stare să primească, să primească."
În Cartea Faptelor Apostolilor, Luca, ne face cunoscut că
Saul (Pavel) își dădea acordul pentru moartea multor Creștini.
Apărându-se înaintea lui Agripa, Pavel însuși declară:
“...pe mulţi dintre sfinţi i-am închis în închisoare, primind autoritate de
la preoţii de seamă; şi, când erau condamnați la moarte, eu îmi dădeam votul
împotriva lor.” Fapte 19:10
Același lucru se întâmplase și la moartea lui Ștefan,
“...l-au scos din cetate şi l-au împroşcat cu pietre; şi martorii şi-au pus
hainele jos la picioarele unui tânăr, al cărui nume era Saul.” Fapte 7:58
Acum, cunoașterea acestor informații consemnate în
Biblie, nu ne-ar ajuta prea mult pentru a găsi un răspuns evident la întrebarea
noastră. Este necesară în plus cunoașterea anumitor date relaționate cu
obiceiurile, cultura și tradițiile poporului evreu din epoca în care a trăit
Apostolul Domnului. Însă oricine studiază vechile registre istorice descoperă
și înțelege clar, că poziția (autoritatea/puterea) pe care la-a avut Saul în
persecuția Creștinilor și în mod special în condamnarea lor la moarte, putea aparține
numai unui membru al Sanhedrin-ului (Sinedriu).
În cartea Faptele Apostolilor, la pagina 112, profeta Domnului declară,
“Rabinii îl considerau un tânăr foarte promițător și nutreau mari speranțe
în legătură cu el, ca fiind un capabil și zelos apărător al vechii credințe.
Numirea sa ca membru al Sanhedrin-ului, l-a așezat într-o poziție de autoritate
[putere].”
Știind deci că Pavel era membru al Sanhedrinu-ului
înaintea convertirii sale, putem fi siguri (fără nici un dubiu) că el era și
căsătorit; fiindcă nu se permitea în nici un caz apartenența la Sanhedrin,
instituție supremă în Israel, a tinerilor fără experiență matrimonială.
Pe de altă parte, putem fi siguri de asemenea că Pavel,
un fariseu strict și dedicat total credinței și tradițiilor strămoșești, nu ar
fi trecut cu vederea ceea ce iudei considerau o obligație sacră, anume,
căsătoria.
Și în încheiere, datorită explicației coerente și logice,
pot adaugă un citat din Comentariul Biblic Adventist, vol. 6, pag. 707
(engleză),
“Sfatul său detaliat în acest capitol (1ªCor 7) sugerează o cunoaștere
intimă în probleme ca cele ce apar în căsătorie. Se pare că nu există nicio
îndoială că, înainte de scrierea Primei Epistole către Corinteni, Pavel fusese
căsătorit.”
Alte referințe (tradiția ebraică):
Talmud Sanhedrin 36b, Soncino ed., vol. 1, p. 229; cf. DA
133
Mishnah Yebamoth 6. 6, Soncino ed. of the Talmud, vol. 1,
p. 411
Astăzi, se aud din ce în ce mai multe voci de teologi,
pastori și profesori de religie, care susțin că Pavel nu a fost decât un bărbat
care a împărtășit lumii ideile sale misogine influențate de cultura și
învățăturile timpului său, iar în domeniu religios, el a rămas toată viața un
fariseu, adept al tradițiilor religioase iudaice, respingând în mod ferm orice
apreciere sau recunoașterea meritelor feminine în societate sau biserică.
Bineînțeles, orice persoană care cunoaște bine scrierile
lui Pavel și acceptă că Biblia este Cuvântul lui Dumnezeu, poate cunoaște și că
spiritul care-i conduce pe cei numiți mai sus, nu provine din înălțimile
purității divine, ci din adâncurile învățăturilor infernale.
Personal, consider că orice declarație care contrazice
sau răstălmăcește Cuvântul Domnului, este o insultă adresată nu persoanelor
folosite de Autorul Bibliei, ci Însuși lui Iehova, care (în cazul studiului
nostru) a găsit în "cel mai mare misogin", instrumentul cel mai
eficace pentru a transmite directivele, sfaturile și avertismentele Sale, celor
care cu sinceritate și umilință caută adevărul Său fără a se lăsa persuadați
sau intimidați de oameni, oricât de mari sau importante ar fi funcțiile pe care
aceștia le pot deține, pentru că adevărații urmași ai Domnului Isus Hristos,
întotdeauna au declarat ferm, chiar aflându-se în fata morții că, “Trebuie
să ascultăm de Dumnezeu mai degrabă decât de oameni.” (Fa 5:29 cf
4:19).
Fără îndoială, "apostolul misogin" va sta
veșnic la dreapta Domnului său Isus Hristos, iar acuzatorii săi la dreapta
domnului lor, diavolul.
Foarte trist însă este faptul că, după cum avertiza serva
Domnului Ellen White, mulțimi de membri laici merg la pierzare, ascultând pe
pastorii care nu numai că nu fac nimic pentru a împiedica apostazia, ci o
propagă de teamă să nu-și piardă salariile.
Unitate în Hristos împotriva păcatului, nu înseamnă
unitate în Hristos în pofida păcatului.
Acuzarea păcatului, nu înseamnă acuzarea păcătosului.
Divizarea nu o provoacă cei care ridică vocea împotriva
neregulilor, ci orbirea (sau lașitatea) celor care urmează lumea și filozofia
ei, acceptând neregulile în mijlocul lor.
Cei care nu suportă Cuvântul lui
Dumnezeu fiindcă atacă idolii lor și mentalitatea lor seculară sunt cei care
divizează Biserica și urmează să fie aruncați afară din sită (aflându-ne în
plin timp al Marii Cerneri).
Evanghelia lui Isus Hristos îi unește pe cei ce ascultă
Cuvântul lui Dumnezeu și îi separă de cei care ascultă lumea și politica sa.
Mulți teologi moderni și interpretările lor răsucite a
Sfintelor Scripturilor, abat poporul de la adevăr! Mântuitorul nostru ne-a
avertizat împotriva „cărturarilor“.
Domnul să păzească pe poporul Său! Amin!
claudiu popa,
București,
21.06.2017
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu